cipangu

Monday, March 21, 2011

Vin în ţară

Aş fi vrut să fac anunţul acesta ceva mai devreme, dar evenimentele din ultima perioadă nu au lăsat prea mult timp şi spaţiu pentru altceva. Şi eu mă întorc în ţară. 

În urmă cu trei ani, de când am venit aici, înainte de a fi blog, „Iertați-mă că nu sunt japonez” a fost suportul virtual al unor scrisori. Întâi mamei, apoi prietenilor, apoi noilor prieteni, am scris pas cu pas despre primele impresii, primele gânduri despre noul meu „acasă”, despre noul „eu”.

Anul acesta, „Iertați-mă că nu sunt japonez” va deveni o carte între două coperţi, graţie editurii Curtea Veche. Le mulţumesc încă o dată şi îi felicit pentru curajul (sau imprudenţa) de a publica în plină criză un anonim. Mă întorc în mai, pentru lansare. 

27 comments:

  1. Felicitari pentru carte! Banuiesc ca este vorba despre ceva legat de Japonia. Sper sa nu ma insel si sa am ocazia sa citesc cum se vede ea din perspectiva ta. Ma gandesc si eu sa scriu asa ceva, desi sigur ar fi lipsita de multe lucruri avand in vedere ca eu am stat numai un an :)

    ReplyDelete
  2. uau! bravo, Moise! ma gindeam eu ca de-aia au disparut scrisorile de pe blog, ca ele vor fi carte.
    ce bine, ce bine! te vedem la lansare, then.

    ReplyDelete
  3. speram sa se intample asta! doamne, ce veste faina! deja imi trec prin minte oameni carora vreau sa le fac cadou cartea. ah, oh, uh! vero

    ReplyDelete
  4. Wow,felicitari!
    Iti dai seama ca asta este un vis pentru multi,nu? :)

    Mi-as dori si eu un exemplar,ma inscriu pe lista(daca exista).

    Sincere felicitari!

    ReplyDelete
  5. Wow!!! pai sa ne anunti cand e lansarea, ca sa venim sa ne dai autografe!

    ReplyDelete
  6. Felicitari!!!
    Imi amintesc cand am descoperit prima data blogul tau,am stat cu sora mea pana spre dimineata si am citit multe din "scrisorile ".Apoi ti-am scris,desi nu stiam daca adresa era buna,si te-am rugat sa mai scrii.

    ReplyDelete
  7. waw! felicitari!!! eu nu-ti urmaresc blogul decat de cateva zile si inca n-am citit tot, dar sunt convinsa ca o sa fie o carte care merita citita! si eu o sa merg pana in tara in august sau sept. sa ne anunti ce titlu ii dai, ca sa stiu ce sa caut prin librarii! :)

    ReplyDelete
  8. eu am citit scrisorile pe vremea aia, aproape cuvant cu cuvant, as putea spune, uneori pe nerasuflate, uneori te injuram in gand, as fi vrut sa pot comenta si sa-ti atrag atentia asupra unor lucruri pe care in furia ta pareai sa nu le bagi in seama ... de exemplu ca la fiecare rand faceai comparatii de genul "bautura asta japoneza este un fel de tuica olteneasca" (des, mult prea des ca sa aiba doar un caracter pur explicativ, sau cel putin asa mi s-a parut mie) ... sau asupra legaturii tale speciale cu limba in care scrii (evidenta pentru orice om care cunoaste valoarea cuvintelor) ... si sa-ti sugerez ca, dincolo de dezastrul real pe care l-ai lasat in urma si de experientele personale care probabil iti indreptatesc furia si de dorinta ta de a trai cat mai departe de Romania, legatura unui om cu locul unde s-a nascut si a trait e mult mai subtila. sau ar trebui sa fie ...
    eu personal cred ca chestia cu "citizen of the world" e un pic fortata si un pic de cliseu si un pic de fronda ... dar bineinteles ca este doar punctul meu de vedere.
    apropo, ai mai periat pe ici pe colo? :)
    si doua sugestii/intrebari:
    1. te-ai gandit sa scrii o prefata?
    2. crezi ca o vei putea traduce/adapta in japoneza?

    ReplyDelete
  9. Pentru Mirona:
    Multumesc mult! Sper sa nu-ti insele asteptarile. Apropos, este exact povestea primului an aici. Asa ca tot ce pot sa-ti spun este: mai ales ca ai stat numai un an, scrie!

    ReplyDelete
  10. Pentru Alexandra:
    Multumesc mult! Ai ghicit! Ne vedem la lansare.

    ReplyDelete
  11. Pentru Vero:
    Saru'mana Vero! Esti tu sigura ca e un cadou potrivit? Ma gandesc ca mai sunt si alte variante: pui de crocodil, serpi, caini de talie mare... (pentru prietenii care locuiesc la mansarde, intr-un oras in care toata lumea merge cu capul in jos...)

    ReplyDelete
  12. Pentru Sabina:
    Da, imi dau seama. E, intr-adevar, un vis, din care o sa aiba grija critica sa ma trezeasca... Si asta cat de curand :))
    Nu exista nici o lista. Cetatenii romani din Japonia vor fi contactati de MAE pentru a li se distribui cate o copie. Neah...

    ReplyDelete
  13. Pentru Radu:
    Anunt si cand e lansarea. Toate la timpul lor.

    ReplyDelete
  14. Pentru Bianca:
    Mi s-a intamplat de cateva ori sa ma bata gandul sa renunt (la scrisori). Apoi ma gandeam ca daca cel putin o persoana se bucura citindu-le, atunci merita continuate.
    Multumesc ca mi-ai scris atunci. Multumesc ca mi-ai scris acum.

    ReplyDelete
  15. Pentru Deea:
    Titlul e acelasi cu al blogului, varianta in romaneste. Am inteles ca se poate comanda si pe internet, direct de la editura. Cand voi avea toate detaliile, mai bag un comunicat catre tara.

    ReplyDelete
  16. Pentru Cinemavictoria
    In primul rand multumesc pentru mesaj. Ce bine ar fi fost sa vina mai devreme (si pe vremea cand erau scrisorile pe blog, era o adresa unde se puteau trimite mesaje pe care, ca si acum, sa le citesc si, in limita timpului, sa si raspund).

    Legat de comparatii, nu-mi amintesc sa le fi facut din furie, era doar raportarea actualului spatiu la fostul. Butucanosenia lor, voit naiva, e si ea asumata - m-am gandit ca e un fel de "mecanic placat pe viu", deci, ca atare poate descreteste o frunte, doua. Dar nu e din furie.

    Furia venea cand observam ca firescul e posibil aici si nu acolo, in spatiul pe care l-am lasat in urma.

    Din pacate nu sunt foarte subtil, nu vad prea multe nuante, e un defect pe care l-am descoperit mai demult. Legatura cu locul in care m-am nascut, intr-adevar, ar trebui sa fie subtila si da, nu dispare niciodata.

    Marturisesc ca de cate ori am recitit, am regasit de fiecare data chestia cu "citizen of the world" nu doar "un pic fortata", ci fortata bine. Am lasat-o asa, stangacia aia e parte din mine, din cel care a simtit sa o scrie la momentul respectiv. Nu-i o fronda, e, daca vrei, un status aspirational. Cand ai sansa sa mai treci o granita doua, ai vrea cumva sa iei ce e mai bun de la fiecare. Asta, evident, daca nu cumva crezi ca exista natii perfecte sau, mai rau, ca tu faci parte dintr-un popor ales. :)

    De periat am mai periat, as mai tot peria daca n-ar fi prea tarziu.
    Legat de prefata, sincer, nu stiu ce-as mai putea scrie. Pe la final parca ar mai fi ceva de adaugat.

    La varianta japoneza, m-am gandit. Desi, nu stiu cat de interesanta le-ar parea japonezilor, tocmai din cauza comparatiilor de care ziceai cu "tuica olteneasca"... Daca se va traduce/ adapta, va fi clar, munca altcuiva. Chiar si dupa trei ani, nu sunt in stare sa traduc nici macar o carte pentru copii.

    Multumesc inca o data. Sper sa trimiti in timp util mailurile pentru urmatoarea carte :)

    ReplyDelete
  17. Felicitari! Astept cu mare interes cartea. Precum zicea De Niro intr-un film: "You...you have a gift you..."

    ReplyDelete
  18. Multumesc, Catalin. Mi-ai amintit de o poveste despre un actor celebru (caruia i-am uitat numele) si un alt mare regizor (si lui i-am uitat numele). O fi banc, o fi reala, in fine. Se spune ca actorul asta celebru, pe cand era la inceput, juca intr-un teatru obscur, fara succes. Si intr-o zi, iese de la spectacol si in strada opreste in fata lui o limuzina. Geamul se coboara si ce sa vezi: regizorul celebru care ii zice: boy, you've got something... Actorul il intrerupe entuziasmat: ...you mean... you've seen the show and you liked it? La care regizorul ii zice: No, I mean you've got something on your jacket...

    ReplyDelete
  19. nuuu, comparatiile nu mi s-au parut furibunde :) (cred ca nu m-am exprimat eu bine), ci le-am perceput ca pe-un soi de atasament, de raportare continua (si involuntara, am crezut) la viata ta de "dinainte" si la cel care erai in Romania si de care nu prea ai cum sa scapi, cu bune si cu rele ... in fine, e greu de explicat, n-am stiut ca erau intentionate ... cate despre "a decreti fruntile", rad si acuma cand imi amintesc de aia recenta in care pomenesti despre cum intorceai tu capul pe calea mosilor cand vedeai cate un negru :) ... si da, o chestie din asta japonezii n-o pot intelege pe de-a-ntregul, nu l-au vazut pe dorel visan in "occident" ce fatza face cand deschide usa de la intrare si vede pretendentul si apoi zice catre coca bloos: "mi-a bagat maimuta-n casa" ... :)
    sper sa ajung si eu sa cumpar cartea si sa fac o recenzie pe blogul meu, unde n-am facut in viata mea recenzii, si nici nu am prea multi cititori (nici nu mi-am dorit), dar cei care vin sunt buni ... :)

    ReplyDelete
  20. Titlul corect e "Vin la tara"

    ReplyDelete
  21. Pentru Cinemavictoria
    Ca tot ai zis de Dorel Visan si de scena aia dementa din Occident, imi zicea o prietena care locuieste in Germania ca filmul a fost difuzat acolo la tv si la scena aia, in afara de ea n-a prea ras nimeni. Nu li s-a parut amuzanta.
    Astept recenzia. Vorba aia, daca tot ma-njura, macar sa o faca aia buni.

    ReplyDelete
  22. Pentru Stefan
    Herr Doktor, ca de obicei acid ca o baterie, la obiect ca sageata lu' Robin Hood si concis ca o vorba de duh. Va pandesc tacerile ca Mikimoto scoicile: tre' sa iasa o perla...

    ReplyDelete
  23. bine, atunci o sa te injur constructiv. :)
    glumesc, nu am de ce sa te injur, ceea ce ai scris tu acolo era foarte autentic, dincolo de toate stangaciile, inegalitatile dintre zilele cand textul curgea uns si cele in care se simtea ca parca n-aveai tragere de inima, dincolo de toate afirmatiile pe care parca le-ai sterge dar nu mai poti ... era autentic si asta e tot ce conteaza. de-aia te-am si intrebat dac-ai periat.
    nu-mi mai amintesc in detaliu, dar, paradoxal, scena centrala mi se pare cea in care Miwako si mama ei vin pentru prima data in Romania si sunt incantate sa vada cai tragand la caruta pe drum (parca asa era, nu?). adica oarecum in oglinda, nu tu acolo, ci ele aici, nu ma intreba de ce, e o impresie pur subiectiva, poate chiar deplasata ...

    ReplyDelete
  24. Felicitari pentru carte!
    Probabil eu ma voi numara printre cei care se vor bucura cel mai mult de ea, pentru ca nu stiam de blogul tau, deci nu am citit nimic.
    Abia o astept si te astept!



    PS:Dupa asta asteptam un film in care iti joci propriul rol :P

    ReplyDelete
  25. claudiu cirtina



    sa fie intr-un ceas cu cuc! asteptam cu drag lansarea... :)

    ReplyDelete
  26. Bravo! Imi parea rau ca n-am dat cu copy la scrisorile de pe blogul vechi. Le mai citeam din cand in cand. Abia asteptam lansarea!

    ReplyDelete
  27. Ti s-au tot spus bravo, felicitari si altele asemenea. Io am sa-ti zic atat: ma bucur enorm ca te-ai hotarat sa scrii. Stii prea bine ce parere am despre scriitura ta si stii ca ti-am zis sa incepi sa publici. Am emotii! (deci inca traiesc) :)

    ReplyDelete

iertaţi-mă că nu sunt japonez/ povestiri aproape idioate