cipangu

Monday, April 8, 2013

Un singur vițel

Atunci tatăl i-a zis, fratele tău nu e ca tine, nu fă ca el. Dacă el e cel care aruncă gunoiul, tu ridică-l, când el murdărește, tu curăță, dacă el greșește, tu iartă, când el înșală, tu iubește, dacă el petrece, tu muncește, când el cheltuie, tu chibzuiește, dacă el nu-ți dă banii înapoi, tu nu-i mai cere, când el e pribeag, tu sfințește locul. Tu ești mai bun. Fii înțelept. Și fiul a zis, ai dreptate, tată și s-a întors supus la muncă. Tatăl a oftat ușurat și și-a zis în gând, a mers, l-am păcălit și de data asta. Altfel, nu știu ce mă făceam, n-am decât un singur vițel gras.

Mai târziu, Noica le-a vorbit și el fiilor buni, abătuți și ascultători. Tristeţea de a nu fi păcătuit. Tristeţe care cuprinde din când în când pe îngeri şi aproape întotdeauna pe oamenii mediocri. În frunte cu fratele fiului risipitor.

De atunci vremurile s-au smintit și mai tare. Fiii cei buni s-au înmulțit. Frații lor risipitori s-au înmulțit și mai tare. Vițelul a rămas unul singur, dar suprinzător, la fel de gras, așteptând să fie tăiat de fiecare dată pentru săblăznitori.

Și pentru că în zilele noastre, când te doare ceva, în loc să te duci la doctor, te cauți mai întâi de boală pe internet, am găsit și soluția, în versiune postmodernistă, fără citarea autorului, în format citat-poză.


1 comment:

iertaţi-mă că nu sunt japonez/ povestiri aproape idioate